Love cycle.

E simplu, gen :
Cand iubesti, automat te ranesti si  incepi sa te distrugi usor usor fara a realiza asta pe moment.
Cand esti ranit, incepi sa urasti,sa ranesti, sa urasti pe toti cei care te-au ranit si dezamagit.
Cand urasti, realizezi ca nu e bine si incet incet incepi sa incerci sa uiti .
Cand incerci sa uiti...incepi sa iti fie dor.
 Sa iti fie dor de toate clipele frumoase petrecute cu persoana respectiva si doresti sa le mai traiesti cel putin  odata .
Si cand incepi sa iti fie dor...mai devreme sau mai tarziu te indragostesti iar, de acea persoana care ai cunoscut'o si cum o stiai tu odata, care ca prin magie, a disparut.

Poti petrece minute, ore, zile, saptamani ba chiar luni, gandindu-te ce ai fi putut face si nu ai facut, ce ai fi putu zice intr'un moment de fata, daca faceai asa si nu altcumva, apar tot felu de intrebari care nici tu  nu ti le poti intelege sau dezlega...Sau:
Poti sa lasi totu in spate si sa mergi in pula mea mai departe! 
Ai viitoru in fata, nu poti sti ce drum iti croieste soarta, ce o sa faci acum?
Sa te intorci iar la trecut? Sa stai si sa iti freci tu creierii pentru cineva care nu merita ?
Sa te autoranesti iar ? Nu,nu,nu, nu are rost.
Un lucru e clar:
Daca era dragoste adevarata, nu se spulbera niciodata, daca se intampla asta, nu a fost niciodata dragoste adevarata de la inceput.
Dar na,nu poti sti (cum spuneam) ce se poate intampla pe viitor.
Uneori stau si eu si ma mai gandesc la trecut si imi zic 'Poate pe viitor' v'a fi mai bine ..
Damn it, poate :).